Mihail Kogălniceanu

Mihail Kogălniceanu a fost un om politic, gazetar si scriitor român (n. 6 septembrie 1817, Iasi – d. 20 iunie 1891, Paris)

Take Ionescu

Take Ionescu a fost un politician si prim-ministru al României (n. 13 octombrie 1858, Ploiesti; d. 21 iunie 1922, Roma)

William Shakespeare

William Shakespeare a fost un dramaturg, poet și creator de sonete englez, care este considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză (n. 23 aprilie 1564- d. 23 aprilie 1616)

"Scrierile lui William Shakespeare nu sunt insotite prea des de semnatura. Astazi exista doar 6 iscalituri autentice, certificate, ale dramaturgului. Una poate fi gasita pe un document de transport pentru o casa din Londra, una pe o depozitie legala, una pe documentele de ipoteca, si trei in testament. Fiecare din acestea valoreaza 3 000 000$ " ( Sursa: http://www.ideo.ro/ )

Semnatura lui William Shakespeare, 1616 - Sursa: http://www.allposters.com/

Louis Armstrong

Louis "Satchmo" Armstrong  a fost un trompetist si cântăret de jazz, unul din exponentii cei mai reprezentativi ai "stilului New Orleans" în muzica de jazz cantată în Chicago în jurul anilor 1920 - 1930 (n. 4 august 1901, New Orleans, Louisiana - d. 6 iulie 1971, New York City)
Sursa: Ron & Angela
Trompeta cu semnatura lui Louis Armstrong inscriptionata

Carol I de Hohenzollern

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, domnitorul Principatelor Unite Române, primul rege al României, membru şi preşedinte de onoare al Academiei Române din 15 septembrie 1867 (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen - d. 27 septembrie 1914, Sinaia)
Stampila mobila a Regelui Carol I
Sursa: Muzeul National de Istorie al Romaniei

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinti, stolnic domnesc si ban al Craiovei, apoi domnitor al Țării Românesti si, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei tări care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania si Moldova (n. 1558, Târgul de Floci sau Drăgoesti - d. 9 august 1601, Turda)


Matei Basarab

Matei Basarab, a fost domnitor al Tării Românesti între 1632 și 1654 (n.1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654)
Semnătura lui Matei Basarab de pe un hrisov, din 16 martie 1638, prin care voievodul, domn al Ţării Româneşti,
dăruieşte mânăstirii Bistriţa satele Vaideei şi Cândei (judeţul Vâlcea), precum şi părţi din satele Rămeşti şi Tismana  (Arhivele Statului Bucureşti, Colecţia Peceţi)
Sursa: Mediafax

Al Capone

Alphonse Gabriel "Al" Capone (Alfonso Capone) a fost unul din cei mai faimosi gangsteri americani din anii 1920 – 1930  (n. 17 ianuarie 1899 la Brooklyn  New York - d.25 ianuarie 1947 la Palm Beach, Florida)
Semnatura lui Al Capone pe documentele oficiale ale politiei
Documente de arhiva cu semnatura lui Al Capone se vand in Statele Unite cu pana la la 100.000 $
  • Si o poza interesanta ... cunoscutul jucator de bassebal al anilor '30, Gabby Harnet ofera un autograf fiului lui Al Capone
Poza a fost facuta pe 10 septembrie 1931 pe Cominsky Stadion Park


Ilie Năstase

Ilie Năstase este un fost jucător profesionist de tenis de câmp si unul dintre cei mai importanti jucători de tenis ai anilor 1970, fiind numărul unu mondial de două ori, în 1972 si 1973 (n. 19 iulie 1946, Bucuresti)
Sursa: Grandstand Sports

Actul capitularii Germaniei - 1945

Actul capitulării Germaniei a fost instrumentul legal prin care Înaltul Comandament al Wehrmachtului a capitulat simultan în fata Fortelor Expeditionare Aliate si Uniunii Sovietice la luptelor celui de-al doilea război mondial pe teatrul de luptă din Europa.
  • Primul act al capitulării a fost semnat la Reims, Franta, la ora 02:41 a zilei de 7 mai 1945.
Capitularea neconditionată a fortelor germane a fost semnată de Generaloberst Alfred Jodl, din partea Oberkommando der Wehrmacht (Înaltul Comandament al Fortelor Armate)
Semnaturi:
Inaltul Comandament German - Jodl
Comandantul Suprem al Fortelor Expeditionare Aliate - W.B.Smith
Inaltul Comandament Sovietic - Sousloparov
Armata Franceza, General - Sevez

  • Al doilea act al capitulării a fost semant la scurtă vreme după ora 0:00 a zilei de 8 mai. într-o suburbie a Berlinului. Ceremonia semnării a avut loc într-o vila din Karlshorst




Semnaturi:
Inaltul Comandant Al Fortelor Expeditionare Aliate - A. W. Tedder
Inaltul Comandant al Armatei Rosii - G. Jukov
Armata Franceza - J. de Lattre-Tassigny
Comandament Fortele Aeriene Strategice Statele Unite - Carl Spaatz

  • Victoria din Europa a devenit oficiala in Statele Unite pe data de 08 mai 1945. In acea zi, presedintele Truman a emis o Proclamatie si a desemnat ziua de duminica, 13 mai, ca „zi de rugaciune si de multumire”.



Gheorghe Hagi

Gheorghe Hagi este un fost fotbalist român, de origine aromână, supranumit Regele fotbalului românesc si Maradona din Carpati. Este cel mai bun marcator din istoria nationalei României cu 35 de goluri înscrise (n. 5 februarie 1965, Săcele, Constanta)
Sursa: 24 Media
Sursa: http://www.meme.ro/
Dana Rogoz a realizat un interviu inedit cu Gheorghe Hagi pentru emisiunea “Români de 10”, cu ocazia aniversarii a 10 ani de Pro Tv International. Actrita a primit cadou de la “Rege” un autograf pe tricoul cu numarul 10, pe care Dana a promis ca îl va pune în rama.

Nadia Comăneci

Nadia Elena Comăneci este o gimnastă română, prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Este castigătoare a cinci medalii olimpice de aur (n. 12 noiembrie 1961, Onesti, judetul Bacău)

Ion I. C. Brătianu

Ion I. C. Brătianu, om politic, inginer, prim-ministru al României, preşedinte al Partidului Naţional Liberal, membru de onoare al Academiei Române (n. 20 august 1864, Florica, judeţul Argeş - d. 24 noiembrie 1927, Bucureşti)

Ion Antonescu

Ion Victor Antonescu a fost un militar si politician român, seful sectiei de operatii a Marelui Cartier General al Armatei în primul război mondial, atasat militar la Londra si Paris, comandant al Școlii Superioare de Război, sef al Marelui Stat Major si Ministru de Război, iar din 4 septembrie 1940 până în 23 august 1944 a fost prim-ministru al României  si „Conducătorul Statului” (n. 2 iunie 1882, Pitesti, d. 1 iunie 1946, închisoarea Jilava)

Lucia Sturdza-Bulandra

Lucia Sturdza-Bulandra a fost o renumită actrită de teatru din România. În 1898 a debutat la Teatrul National din Bucuresti iar în 1914, împreună cu sotul ei, a întemeiat o companie particulară. Din 1941 este actrită a Teatrului Municipal din Bucuresti iar din 1947 pâna la sfârsitul vietii a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra (n. 25 august 1873, Iasi - d. 19 septembrie 1961, Bucuresti)



Ion Ghica

Ion Ghica, om politic, matematician, diplomat, membru titular şi preşedinte al Academiei Române.  Ani la rândul s-a afirmat drept principalul lider al grupării liberale moderate, apoi al Partidului Naţional Liberal. Ghica a ocupat funcţii importante în stat, numărând trei mandate în funcţia de prim-ministru al României şi numeroase portofolii ministeriale (n. 12 august 1816, Bucureşti - d. 22 aprilie 1897, Ghergani, judeţul Dâmboviţa)

Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la nastere Nichita Hristea Stănescu, a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. (n. 31 martie 1933, Ploiesti, judetul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din Bucuresti)

Scrisoare catre Cezar Ivanescu, 28 noiembrie 1970


Actul proclamării Regatului României

     
  "Legea pentru proclamarea Regatului datează din 13/25 martie 1881, şi nu din 10 mai. Ea a fost adoptată într-un context intern tensionat. La 13/25 martie în Adunarea Deputaţilor au avut loc dezbateri furtunoase, în timpul cărora Titu Maiorescu a acuzat guvernul liberal şi pe partizanii săi că „nutresc în fundul inimii idealuri republicane şi că niciodată nu vor putea fi un partid de ordine şi de sprijin al dinastiei”. Pentru a dovedi netemeinicia acuzaţiei, liberalii au propus proclamarea imediată a Regatului. Aflând de această iniţiativă, Carol a acceptat, deşi - după opinia sa - trebuia să se aştepte până după înmormântarea lui Aleksandru al II-lea, ucis în urma unui atentat la 1/13 martie 1881.
Din cuvântul generalului D. Lecca se observă limpede mobilul politic imediat al acestei hotărâri: „Reprezentanţa poporului trebuie să ia iniţiativă pentru proclamarea Regatului spre a nimici astfel insinuările de ieri ale opoziţiei, cum că dinastia e încă în România o plantă fragedă. Acesta nu e adevărat".  În consecinţă, el a depus proiectul de lege prin care Parlamentul, în puterea dreptului de suveranitate a naţiunii, „Proclamă de rege al României pe Alteţa Sa Regală prinţul Carol I”. Propunerea fiind primită în unanimitate, s-a depus proiectul de lege care prevedea:

Articolul I. România ia titlul de Regat. Domnitorul ei, Carol I, ia pentru sine şi moştenitorii săi titlul de Rege al României.
Articolul II. Moştenitorul tronului va purta titlul de principe regal”.

Proiectul a fost adoptat în unanimitate de ambele Corpuri legiuitoare. Apoi, parlamentarii, având în frunte pe principele Dimitrie Ghica (preşedintele Senatului) şi C.A. Rosetti (preşedintele Adunării Deputaţilor) au prezentat legea lui Carol I. În ziua de 14/26 martie 1881 a avut loc ceremonia la Palat, în cadrul căreia a fost promulgată legea privind proclamarea Regatului.
Datorită funeraliilor pentru ţarul Aleksandru al II-lea (desfăşurate la 15/27 martie 1881), festivităţile consacrate proclamării regatului au fost amânate pentru 10/22 mai, când se împlineau 15 ani de la urcarea lui Carol pe tron.
3) În timp, cele trei momente istorice diferite - 10 mai, 9 mai, 15 martie - au fost contopite în unul singur pentru omagierea dinastiei. Unui act real (începutul domniei lui Carol I) i s-au adăugat două licenţe istorice: proclamarea Independenţei (votată la 9 mai 1877) şi a Regatului (legea fiind promulgată, deci aflată în vigoare de la 15 martie 1881). Ele erau determinate de necesitatea politică de a-l omagia pe Carol I, devenit primul rege al României moderne.
Odată cu scurgerea timpului şi într-un regim republican falsificarea datelor istorice nu numai că nu este necesară din punct de vedere politic, dar se impune respectarea adevărului istoric, inclusiv de către mass-media şi formatorii de opinie." .... Ioan Scurtu
( Sursa: Revista Clipa )



Semnatarii acestui act:

                     Carol    Elisaveta
Leopold Pr. heritier de Hohenzollern
Preşedintele Consiliului Ministrilor şi Ministru alŭ Afacerilorŭ străine
D. Brătianu

Ministru de Finanţe
Dimitrie A. Sturdza

Ministru de Resbelŭ
General Slăniceanu

Ministru de Interne
Eugeniu Stătescu

Ministru Agricultureĭ, Comerciuluĭ şi alŭ Lucrărilorŭ publice
Colonel N. C. Dabija

Ministru de Justiţie
M. Pherekyde

Ministru Cultelor şi alŭ Instructiuneĭ publice
V. A. Urechia
+ Mitropolitŭ alŭ Ungro-Vlachiei şi Primatŭ alŭ României
Calinic

Mitropolitŭ alŭ Moldovei şi Sucevei
+ Josif Mitr Mold

Preşedintele Senatuluĭ
Dimitrie Ghica

Preşedintele Adunăreĭ Deputaţilorŭ
C. A. Rosetti

Primul Preşedinte alŭ Înaltei Curţĭ de Casaţiune şi Justiţie
Al. Cretzescu

Regele Ferdinand I al Romaniei

Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, numit şi Ferdinand I Întregitorul, rege al României, membru şi preşedinte de onoare al Academiei Române din 16 martie 1890. În timpul domniei sale s-a înfăptuit Marea Unire din 1918, s-au pus bazele consolidării statului naţional unitar român şi s-au adoptat măsuri fundamentale pentru dezvoltarea ţării noastre: votul universal, reforma agrară, Constituţia din 1923 (n. 24 august 1865, Sigmaringen - d. 20 iulie 1927, Sinaia)

Angela Merkel

Angela Dorothea Merkel, născută Kasner, este prima femeie-cancelar din istoria Republicii Federale Germania. A fost aleasă în această functie la data de 22 noiembrie 2005 de către Bundestag, parlamentul german, si realeasă la 28 octombrie 2009. Din 2006 până în 2009, ea a fost numită de Forbes Magazine drept cea mai puternică femeie din lume (n. 17 iulie 1954 la Hamburg, Germania)


Nicolae Iorga

Nicolae Iorga  a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar si academician român (n. 17 ianuarie 1871, Botosani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, judetul Prahova)

Scrisoare adresata de Nicolae Iorga lui Titu Maiorescu, datata 25 februarie 1895. 1 f.; text cu cerneala neagra.) - Sursa Biblioteca Academiei